Ithaca, de Constantine Cavafy

Un poem pe care as dori sa-l invat pe dinafara si sa nu uit nici sa ma bucur de calatorie si nici ce este de fapt Ithaca.

Cand pornesti spre Ithaca
Doreste-ti un drum lung,
Plin de aventuri, plin de descoperiri.
Lestrigonii, ciclopii, maniosul Poseidon -
Nu-ti fie frica de ei:
N-ai sa intalnesti astfel de fapturi in cale
Cata vreme gandurile iti sunt nobile ,
Cata vreme entuziasmul
Iti cuprinde sufletul si trupul.
Lestrigonii, ciclopii si salbaticul Poseidon -
Nu-i intalnesti
Daca nu-i porti in suflet
Daca sufletul nu ti-i scoate in cale.

Doreste-ti sa ai drum lung.
Si multe dimineti de vara in care,
Plin de incantare, plin de bucurie,
Sa intri in porturi pe care le vezi intaia oara;
Sa te opresti in targuri feniciene
Sa cumperi lucruri frumoase,
Perle si coral, chihlimbar si abanos,
Parfumuri senzuale
Cate poti sa duci;
Si sa vizitezi orase egiptene
Sa inveti iar si iar sa inveti cu cei ce stiu.

Gandeste-te tot timpul la Ithaca.
Caci ti-e sortit sa ajungi acolo.
Dar nu scurta deloc calatoria.
Poate e chiar mai bine sa dureze ani si ani.
Si cand vei sosi pe insula vei fi batran.
Imbogatit de comorile intalnite in cale,
Si nu vei mai astepta bogatii de la Ithaca.

Ithaca ti-a oferit o calatorie minunata
Fara ea nicicand nu ai fi plecat la drum.
Dar nu mai are ce sa-ti dea acum.
Si daca o gasesti saraca, nu inseamna ca Ithaca te-a inselat.
Ai devenit intelept, ai castigat experienta
Si pana atunci vei fi inteles ce este, de fapt, Ithaca.