O buna perioada de timp, dupa ce veneam de la serviciu, pe la 16.30, ma gandeam ca am 2-3 ore la dispozitie sa fac, in sfarsit, ce-mi place, sa-mi urmez visele. Si vroiam ca aceasta perioada sa fie valorificata la maxim. Dar imi lipsea energia pentru a face din orelele astea tot ceea ce as fi vrut. Asa ca imi petreceam o perioada luptand cu mine insami sa ma mobilizez si facandu-mi autocritica pentru ca nu reuseam. (“buna” treaba asta cu autocritica, perfecta pentru consumul ultimei picaturi de energie).
Ieri mi-am schimbat rutina. Am zis sa fac ce-mi trece prin minte. Nu ceva concret care sa se incadreze pe linia viselor mele. Asa ca … m-am apucat sa fac un pic de curatenie prin balcon, … si … a fost mult mai bine. Pentru ca dupa ce am facut curatenie si m-am invartit prin casa am reusit sa imi gasesc si cheful si inspiratia pentru broderie si altele.
Concluzia? Terapia prin munca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu